Pentru că am o slăbiciune pentru mașinile elegante în general și pentru generația 1994-2002 de Jaguar XJ în special m-am gândit că ar fi un prilej bun pentru un comparativ. Pe scurt, voi prezenta cele două modele abordând tangențial cam toate punctele de interes, dar mă voi concentra în a scoate în evidență aspectul stilistic ale celor două mașini.

Jaguar X300/X308
Producția a început în 1994, fiind lansat în octombrie la Salonul Auto de la Paris. A fost primul model Jaguar construit în totalitate sub umbrela Ford în urma unei investiții de retehnologizare a fabricilor. Până în 1997 s-au păstrat motoarele vechii generații XJ40 cu 6 cilindri în linie în 3 variante (3.2 și 4.0 litri aspirate și un 4.0 litri supercharged) și un V12, apoi au fost înlocuite total cu motoare V8 și alte cutii de viteze de generație mai nouă.
X300 sunt denumite toate modelele 1994-1997, iar X308 între 1997 și 2002. Diferența majoră este la motoare (cum am spus mai sus), fiind aduse și ceva modificări de design la interior și minimal la exterior.
A fost oferit în două versiuni de caroserie (scurt și lung), mai multe variante de motoare (L6, V8 și V12) și de echipare (Sovereign, Executive, Sport, XJR, Daimler, Vanden Plas). Din prima generație (X300) s-au cosntruit în total puțin peste 92.000 de exemplare, din care peste 17.000 cu ampatament mai lung. A doua generație (X300) a avut cifra totală de exemplare fabricate de peste 126.000 de exemplare dintre care mai mult de 38.000 au fost modelul lung.
Printre cele mai rare exemplare construite este un X308 Vanden Plas scurt cu motor V8 4.0 aspirat, care este unicat.
În 1996 au fost construite 100 de bucăți Daimler Six (6 cilindri) și încă 100 Daimler Double Six (V12) sub echiparea Century (ediție limitată cu ocazia centenarului denumirii Daimler.
XJR au fost echipate exclusiv cu motoare supercharged și au existat doar variante scurte. În total peste 22.000 (10%) au fost vândute în această variantă de echipare sportivă, din care fix 500 în 2001 cu ocazia aniversării a 100 de ani de la nașterea lui Sir William Lyons, fondatorul Jaguar. Acestea au purtat denumirea specială de XJR 100 și prețul lor este prohibitiv astăzi.

Ca aspect, Jaguarul X300/308 este întruchiparea perfectă a gentleman-ului englez de modă veche, find un mix extraordinar de bine proporționat între eleganță, finețe, puțină agresivitate, puțină aroganță, opulență fără exagerare, materiale bune, design curat, forme clasice, fluiditate.
Tehnic și mecanic a avut cam tot ce era de vârf în acea perioadă, păstrând încă în același timp și elemente mecanice clasice. Un mare minus este lipsa cu desăvârșire farurilor cu xenon din lista de opționale, la care aș mai putea adăuga câteva minusuri mici, care pot fi mai ușor trecute cu vederea: senzori de parcare foarte rar și de o precizie mai slabă decât la concurență, materialele interioare au rezistat mai puțin în timp factorilor de uzură decât la alte mărci premium, lipsa unei navigații adecvată vremurilor (a existat doar un display monocrom mic pe care se putea folosi navigație turn-by-turn fără hartă vizuală), până în 1997 interiorul semăna mult cu XJ40 și părea ușor bătrânesc, cutiile de viteze automate în primii 3 ani aveau doar 4 trepte, iar oferta de cutii manuale a fost foarte săracă (doar o singură cutie Getrag 290 în 5 trepte, la care s-a renunțat complet din 1997, modelele cu motoare V8 fiind oferite doar cuplate la cutii automate).

Feeling-ul la volanul unui astfel de Jaguar XJ este unul excelent. Caroseria foarte joasă, lungă și lată, deși pentru unii șoferi/pasageri mai înalți sau mai grași poate fi puțin incomodă la urcare/coborâre îi dă mașinii o stabilitate greu de egalat. Împreună cu o suspensie mai rigidă și mai coborâtă, fie că e de serie (la echipările Sport, SE sau XJR) sau aftermarket, mașina pare lipită de carosabil și imposibil de răsturnat. Motoarele sunt bine proporționate ca putere, pornind de la un 3.2L de 211CP (la L6) sau 237CP (la V8) și mergând până la 322CP la V12 sau chiar 363CP la V8 supercharged.

Nu aș încerca un comparativ între E38 și X300/308 în sensul clasic, pentru că pe cifre seci și obiective E38 ar câștiga destul de lejer, de la popularitate (cifre de producție de două ori mai mari), dotări (mai multe și mai avansate), mecanică, calitatea de fabricație în general și a materialelor din interior în special, modernism și până la manevrabilitate (unde E38 este legendar). Singurul loc în care Jaguarul ar câștiga la limită ar fi la performanțele dinamice teoretice, dar chiar și acolo dacă luăm în calcul și Alpina va rezulta o victorie BMW.
E38 e tot ce X300/308 nu e și invers. Deși fac parte cam din aceeași clasă și categorie de preț, sunt două mașini care nu pot fi mai complementare decât atât și doar notorietatea brand-ului sau individualismul cumpărătorului au putut face diferența la decizia de cumpărare.
Dacă le-aș avea pe amândouă în garaj mi-ar fi greu să aleg una dintre ele cu care să mă duc la o întâlnire în care ținuta este importantă – business, nuntă, întâlnirea de 20 de ani 🙂 – de aceea nu voi desemna un câștigător, nici măcar din punctul meu de vedere subiectiv.
Ca spațiu interior, X300/308 poate fi comparat cu E39, adică o limuzină dintr-o clasă de mărime inferioară, dar ca dimensiuni exterioare se încadrează pe același nivel cu E38, fiind chiar puțin mai lung și aproape la fel de lat. Compania Jaguar de abia în perioada 1999-2001 a început să construiască modele mai mici care să se încadreze sub XJ ca și clasă (S-Type și X-Type).

Ce mă face să am atunci această slăbiciune pentru fix acest model de Jaguar? În primul rând vizual este fabulos, reușind să îți construiască exact acel sentiment de puritate a clasicului, de ultim bastion al clasicismului fără compromisuri, îți dă senzația că odată cu oprirea producției în 2002 pentru a face loc următoarei generații a fost îngropată cea mai frumoasă eră din istoria auto, când mașinile erau simple, sincere și devotate, când mașinile aveau personalitate aproape umană.
Și îmi mai dă o senzație design-ul acestei mașini: aceea că ai comite o mare blasfemie dacă te-ai urca în ea îmbrăcat sport, de plajă, neglijent sau dacă ai asculta o muzică comercială efemeră. Aproape că te obligă la o etichetă, la o decență, la a da tot ce e mai serios din tine atunci când o conduci, de a fi mai bun ca oricând, ca să o meriți.
X300/308 va fi aproape sigur următoarea piesă din colecția personală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *